Implementare SNA la nivelul ANL
Administrația publică reprezintă un domeniu de importanța majoră și trebuie sa funcționeze în baza unor principii și valori legate de integritate, imparțialitate, supremația interesului public, responsabilitate, răspundere și transparență.
Prevenirea și combaterea corupției au constituit o prioritate pentru societatea românească în general, pentru autoritățile administrației publice în special, care au manifestat o preocupare constantă de îmbunătățire a calității actului administrativ prin introducerea unor măsuri eficiente de diminuare a fenomenului de corupție. Dintre principalele inițiative întreprinse în ultimii ani, menționăm:
· Strategiile naționale anticorupție adoptate și implementate: Strategia Naţională Anticorupţie 2001 – 2004, Strategia Naţională Anticorupţie 2005-2007, Strategia Națională Anticorupție 2008 – 2010 privind sectoarele vulnerabile și administrația publică locală și Strategia Națională Anticorupție 2012 – 2015;
· Implementarea de mecanisme și instrumente pentru reducerea birocrației, creșterea transparenței în activitatea administrației publice, precum și pentru consolidarea integrității;
· Elaborarea unui nou cadru legislativ privind funcționarea administrației publice locale (Legea administrației publice locale nr. 215/2001 cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale cu modificările și completările ulterioare, Legea cadru a descentralizării nr. 195/2006);
· Înființarea unor instituții și structuri de prevenire și combatere a corupției (Agenția Națională de Integritate, Direcția Națională Anticorupție, Direcția Generală Anticorupție din cadrul Ministerului Afacerilor Interne ș.a.m.d.).
SNA 2012-2015 - Document strategic elaborat în scopul consolidarii politicii generale anticorupție, subliniază necesitatea creșterii încrederii publicului în administrația publică și a alocării unor resurse adecvate pentru o funcționare eficientă a instituțiilor publice în serviciul cetățeanului.
Strategia Națională Anticorupție 2012-2015 a pus accent pe măsurile de promovare a integrității instituționale având ca repere:
· implementarea codurilor etice
· punerea în aplicare a standardelor de control intern/managerial
· eficientizarea mecanismelor administrative de sancționare
· protecția avertizorului de integritate
· managementul vulnerabilităților specifice fiecărei instituții
Adoptarea Strategiei Naționale Anticorupție (SNA) 2016-2020
Strategia Națională Anticorupție (SNA) 2016-2020 a fost adoptată în ședință de Guvern de miercuri, 10 august 2016, ca urmare a unui amplu proces de consultare publică, derulat în perioada 17 iunie - 29 iulie 2016. Aproximativ 90 de instituții publice, organizații neguvernamentale, asociații de afaceri, societăți cu capital de stat sau privat au fost consultate sau au participat la dezbaterile publice și reuniunile tehnice organizate de Ministerul Justiției în perioada februarie – iulie 2016.
Totodată, Strategia Națională Anticorupție (SNA) 2016–2020 a fost elaborată având în vedere concluziile evaluării realizate de Ministerul Justiției cu privire la implementarea SNA 2012-2015, precum și concluziile și recomandările raportului de evaluare independentă a impactului SNA 2012-2015.
Astfel, Ministerul Justiției continuă un demers de politică publică anticorupție început cu mulți ani în urmă. Noul document strategic nu demolează ceea ce s-a construit până în prezent ci, dimpotrivă, construiește pe baza a ceea ce s-a realizat până acum, propunând măsuri de corectare a ceea ce nu a funcționat.
Noua strategie propune instituțiilor publice și societății, în general, o schimbare de paradigmă, prin accentul pus pe măsurile de prevenție și educație, pentru a preîntâmpina faptele de corupție. Această schimbare de accent implică responsabilitate la nivel managerial, în toate instituțiile și întreprinderile publice.
Prin noua SNA, fiecare manager de instituție publică trebuie să își asume responsabilitatea pentru aplicarea unor politici și standarde interne menite să prevină faptele de corupție, înainte de toate prin oferirea unui exemplu personal de integritate și apoi prin dispunerea măsurilor preventive necesare. Combaterea corupției prin forța coercitivă a statului este și trebuie menținută, însă ea nu e suficientă pentru o reducere decisivă a fenomenului corupției pe termen lung.
Din perspectiva SNA, lupta împotriva corupției este un exercițiu continuu și este normal și necesar ca accentul să fie pus pe componenta de prevenție, cu atât mai mult cu cât există o reală cerere din partea cetățenilor cu privire la reformarea funcției publice și la eficientizarea administrației publice, în general.
Prin adoptarea SNA, Guvernul României asumă transparența actului decizional și guvernarea deschisă drept cerințe obligatorii pentru o guvernare responsabilă, în folosul cetățenilor.
Noua SNA va continua o serie de bune practici care au fost identificate în implementarea strategiei anterioare, precum: consultarea în cadrul platformelor de cooperare cu instituții ale administrației publice centrale și locale, cu instituții independente, precum și cu societatea civilă și cu mediul de afaceri sau misiunile de evaluare tematică în cadrul instituțiilor publice, coordonate de Ministerul Justiției.
Noua strategie vizează si creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în mediul de afaceri și în special în companiile de stat, una dintre măsurile propuse fiind implementarea planurilor de integritate ca cerințe obligatorii pentru întreprinderile publice.
Prin includerea acestui obiectiv în strategie, România continuă demersurile de a deveni membru cu drepturi depline al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și al grupurilor de lucru relevante ale organizației, în special al Grupului de lucru Anti-mită. Aceasta presupune, de asemenea, aderarea la Convenția OCDE și punerea în aplicare a acesteia.
Ca element de noutate, întreprinderile la care statul este acționar vor trebui sa publice în format deschis indicatorii economici și de performanță, inclusiv bugetele și subvențiile primite de la autorități publice, atât prin structuri ale administrației publice centrale, cât și locale.
La nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene s-a alcătuit Strategia pentru integritate a MDRAPFE 2015-2020 care a pornit din necesitatea implementarii unor măsuri care, respectând cadrul legal, vizează abordarea unor probleme și vulnerabilități specifice ariilor de activitate si competență ale ministerului și identificarea unor soluții care să răspundă acestora în mod real și eficient.
La nivelul ANL s-a constituit grupul de lucru pentru implementarea Strategiei Naționale Anticorupție în coordonarea Directorului General cu atribuții de coordonare, monitorizare, colectarea datelor și raportarea acestora Secretariatului Tehnic al MDRAPFE și al Ministerului Justiției.
ANL furnizează servicii publice de calitate, depune toate diligențele pentru a preveni corupția în toate formele sale prin mijloace administrative și de management, respectă regimul conflictelor de interese și al incompatibilităților și depune toate eforturile pentru a combate corupția prin toate mijloacele legale pe care le are la dispoziție.
08 NOV 2019 Vizualizare
Politica ANL în domeniul calității este de a exercita și de a desfășura toate activitățile ce îi revin, la cele mai înalte standarde de excelență în calitate, astfel încât toți beneficiarii săi, să resimtă preocuparea pentru menținerea încrederii și satisfacției acestora.
08 NOV 2019 Vizualizare